• Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, din satul Găbud, construcție 1776, monument istoric
• Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Noșlac, construcție 1802, monument istoric
• Biserica reformată-calvină din Noșlac, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
• Biserica reformată din Copand, construcție secolul al XVII-lea
• Sit arheologic, Noșlac
• Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Copand, construcție 1803,monument istoric.”

Schitul “Sf. Ioan Evanghelistul” – Găbud , Metoc  al mănăstirii Oaşa 

Cum treci de Ocna Mures, se deschide înaintea privirii o unduire de dealuri, parcă „inspirate” din spaţiul mioritic al lui Blaga (deal/vale, deal/ vale). Încă de la primele şerpuiri ale drumului, lăsând în urmă tufe înmugurite de măceşi, porumbari, păducei şi cătină, te încântă priveliştea pământurilor lucrate „la aţă”, întinse pe tot orizontul, fără pârloage sau buruieni. Grâu verde şi nou, cât cuprinzi cu privirea, şi arături proaspete ce încălzesc adierea înfrigurată a unei primăveri ce nu se hotărăşte să vină. Pe firul Văii Foghioşi, cum înaintezi prin hurducăturile blânde spre satul Găbud, tăuri argintii, pline cu stiucă şi crap românesc, sunt alimentate de o sfoară de apă ce curge alene către Mureş. Trestii şi smocuri de papură uscate, zdrenţuite de gerurile iernii şi de vânturile sălbatice ale lui martie, îşi aşteaptă sfărşitul iminent, în limbile focurilor puse de gospodari. O mişcare amplă a firii, mărginită de coamele cenuşii ale dealurilor pe care pasc ici şi colo turmele satelor, vesteşte debutul deplin al muncilor agricole. În lunca Mureşului, agricultura e în toi. Sus, la metocul Mănăstirii Oaşa, livada plantată prin osârdia „fraţilor” şi a zilierilor a înmugurit. Dealul înverzit, proprietate a mănăstirii, îşi aşteaptă sutele de capre şi ieduţele lor, care înviorează atmosfera campestră a locului.

Metocul Mănăstirii Oaşa este construit pe culmea unui deal din localitatea Găbud, comuna Noşlac, ce se află la confluenţa  a trei judeţe: Mureş, Alba şi Cluj. La câţiva zeci de metri mai sus, pe un platou ce-ţi oferă o imagine panoramică asupra satelor din cele trei judeţe, a râului Mureş ce şerpuieşte lin pe la poalele dealului, se găseşte un altar de vară pentru călugării ce slujesc la Mănăstirea Oaşa.

Ridicarea schitului aparţinător mănăstirii Oaşa, este o binecuvantare  atât pentru locuitorii din zonă cât şi pentru toţi cei  care doresc să găsească  un loc unde să se reculeagă şi să se roage, fiind primiţi cu mare drag de către monahii de la metoc.

Munca îmbinată cu rugăciunea, viaţa de obşte bine organizată este un exemplu de urmat şi atrage pelerini din toată ţara. Se organizează tabere pentru tineret cu teme care-i preocupă pe tineri, tabere de vară şi de iarnă. Stareţul mănăstirii, Iustin Miron, născut în Găbud, a încercat să reorganizeze viaţa la sat , reîntinerind satul cu familii tinere, venite din alte locuri.

Acest „colţ de rai”  poate fi considerat chiar obiectiv turistic, întrucât s-au construit în jurul metocului cabane şi iazuri de peşte, s-au plantat livezi cu meri şi nuci, s-au desţelenit terenuri nemuncite de decenii. Un loc numai bun pentru turiştii care caută să se reculeagă în linişte, să se relaxeze şi să respire aer curat, izvorât din pădurile de pin.

A consemnat,

LUMINIŢA DÂRJAN

Biserica de lemn de la Găbud, cu hramul, „SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIIL”

În viață, cunoaștem doar sentimentul de trudă, de muncă și de câștig, iar sufletul îl păstrăm împovărat. La un moment dat simțim nevoia de a ne liniști sufletul. Iar liniștea
sufletească o găsim în casa Domnului, biserica.
Locuitorii din Gheja, localitate aflată aproape de satul Găbud, își aflau liniștea mergând la o bisericuță de lemn.

Citeste tot articolul accesand fisierul PDF