Comuna Noslac

 

NOSLAC  – TRECUT – PREZENT – VIITOR

 

Istorie şi legendă

 

Este indeobste cunoscut ca malurile raurilor si vaile au fost locuite din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit de descoperirile arheologice de pe intreg teritoriul tarii noastre, dar si a altor tari. De la aceasta regula nu au facut exceptie nici satele comunei Noslac, asezate pe albia raului Mures. Valea Muresului a fost dintodeauna o importanta retea pentru circulatie. In trecutul indepartat, si chiar pana in perioada interbelica cursul Muresului a fost folosit si pentru plutarit. Din antichitate cu plutele se transporta sare de la Saline, dar si alte produse. Muresul a fost considerat de cronicari  mijlocul Ardealului, linia care imparte campia deluroasa a Transilvaniei de dealurile Tarnavelor.        

Străvechi leagăn de pământ românesc, locaş străbun de cuget şi simţire românească, Noslacul sălăşluieşte durabil în istoria neamului al cărui mândru stindard este. De demult, din negura vremurilor aceste minunate locuri au păstrat vie flacăra arzândă a focului de dor de ţară, de dor de mamă şi tată, de dor de cer senin şi de izvoare cristaline, de dor de libertate. Venit-au mulţi, şi des, peste noslacani; unii de obârşie asiatică; alţii mai de pe-aproape, de prin civilizaţia europeană. I-a atras recoltele agricole, pădurile şi vitele noastre. Au constatat că suntem aprigi luptători pentru ce-i al nostru, că nimic şi nimeni niciodată nu ne poate lua ce ne aparţine. Şi-au mai aflat că suntem nişte bogaţi săraci! Bogaţi prin ce ne-a dat bunul Dumnezeu şi săraci prin ce ne-au hărăzit jefuitorii de lumi. Dar noi suntem mândrii că suntem aşa, pentru că istoria noastră, viaţa noastră, sunt cărţi de căpătâi ale întregului neam românesc. Aşa a fost şi aşa va fi. Că tot ce s-a făcut pe aceste locuri, cu trupul, sufletul şi mintea băştinaşilor s-a făcut; şi ce se va mai face tot aşa se va face. Pentru că bogatiile naturale din inima noslacanilor, va dăinui veşnic.

În geografia umană românească, studiul aşezărilor rurale a reprezentat una din preocupările principale ale geografilor. Prin analogie cu solul, care este rezultatul tuturor interacţiunilor  fizico-geografice, aşezarea umană poate fi considerată chintesenţa întregului complex geografic. Apariţia, structura dinamică şi relaţiile dintre aşezări sunt strâns legate de raportul teritorial al componentelor fizico-economico-geografice.

Cat priveste asezarile, situatia se complica. Numai pe teritoriul satului Noslac au fost depistate pana in prezent cateva asezari. Din pacate, insa, nu tot materialul descoperit a fost prelucrat si publicat. De exemplu, asezarea romana de langa Podisor care se extinde pe un vast teritoriu de cateva zeci de hectare si de o parte si de alta a paraului. In partea de catre Captalan a fost descoperit un cuptor, tot acolo cu ocazia amenajarii drumului, au fost descoperite numeroase vase de ceramica. De altfel ceramica s-a gasit si se pot vedea cioburi la suprafata pe cele cateva zeci de hectare .

Descoperirile arheologice au fost descrise de Mircea Rusu, de reputatul profesor Dumitru Protase si inventariate din toate satele de specialistii din Alba Iulia. Reproducem in intregime parerile prof. Dumitru Protase "O intinsa asezare de bordeie si gropi de provizi, situata pe terasa de la marginea vestica a satului, a fost sondata arheologic in ani 1961 si 1962, constatandu-se ca peste o parte a ei se suprapune un cimitir de inhumatie din sec. VI-VII, dintre care s-au dezvelit 112 morminte. In asezare au fost sapate trei bordeie si patru gropi de provizii. Bordeiele cercetate, de forma  rectangulara si adanci de aproximativ 1 m, au in medie suprafata de 3 x 2,50 m si sunt lipsite de vatra sau cuptor de foc interior. Gropile de provizii plasate printre bordeie si in apropierea nemijlocita a acestora, au forma de ceaun, chiup sau cilindrica, sunt adanci de circa l m fata de nivelul antic, iar pe peretii nearsi se mai pastreaza uneori urme de lipitura. Atat in bordeie si in gropile de provizii, cat si in stratul de cultura apartinator s-au descoperit bucati de rasnita de tip roman, greutati de la razboiul de tesut, fragmente de tigle si caramizi romane refolosite, oase de animale si cioburi de vase. In bordeie au mai aparut bulgari de chirpic ars cu amprente de nuiele, iar gropile de provizii – carbune si cenusa. Intr-o groapa s-a gasit un pieptene de os cu spatele curbat, ale carui pasele erau prinse cu nituri de fier .

Bordeiele cercetate - pe baza ceramicii si a piaptanului – se dateaza in sec. IV-V si apartin, ca de altfel intreaga asezare, populatiei daco-romane. In aria cimitirului din sec. VI-VII unele morminte de asemenea ar putea fi ale autohtonilor.

Intrucat locuitorii comunei Noslac nu au avut posibilitatea sa faca cunostinta cu materialele publicate in REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDETULUI ALBA, Alba Iulia 1995 ne permitem sa reproducem in intregime paginile care cuprind date privitoare la comuna Noslac .

1. Pe prima terasa a Muresului, la marginea de vest a comunei, in punctul "Livada" sau pe "Eses" au fost descoperite si cercetate prin sapaturi sistematice ( 1960-1963) conduse de M Rusu mai multe asezari si cimitire. Asezarea a fost locuita mai intai in epoca eneolitica, cultura Petresti. Din aceasta faza provine ceramica pictata bicroma sau policroma, bucati compacte de cirpic, unelte de silex, oase de animale, doua ace de cupru etc. Asezarea eneolitica a avut un singur nivel de locuire ce se incadreaza in faza A - B a culturii Petresti. La circa 800 m spre sud-est, pe aceeasi terasa s-a descoperit o alta asezare ce apartine ultimei faze a culturii Petresti (B). Epocii eneolitice ii apartin si mormantul de copil, descoperit in asezare, precum si sase morminte de inhumatie, chircite si fara inventar, gasite in partea de sud-vest a cimitirului prefeudal. S-a putut stabili apoi o locuire din perioada hallstattiana  cu bordeie din care provine un bogat material ceramic si un pandantiv de bronz in forma de semiluna. Pe baza aceatora, asezarea a fost datata in Hallstatt A. A fost dezvelit si un bordei apartinand culturii Basarabi  (Hallstatt C) situat in partea de sud – vest a cimitirului prefeudal. Peste nivelul hallstattian s-au inregistrat urme de locuire dacica din Latene-ul mijlociu. Au fost descoperite gropi cilindrice ce contineau fragmente ceramice lucrate cu mana si fragmente de defactura celtica lucrate cu roata. Pe aceeasi terasa Muresului, incepand din gradina lui Ioan Chiorean si pana la marginea asezarii neolitice, s-a descoperit o asezare din sec. IV-V. Au fost descoperite bordei si gropi de provizii, greutati de la razboaie de tesut, rasnite, caramizi si tigle romane refolosite, oase de animale, un pieptene de os cu maner semicircular si ornamentat cu cercuri concentrice, o secera de fier, o ancora cu veriga la capat, un dop de os perforat in cruce. In acelasi loc, pe o mare intindere, suprapunandu-se peste asezarile amintite s-a descoperit un intins cimitir din care s-au dezvelit 125 morminte. Cimitirul este de inhumatie cu mormintele dispuse in siruri la interval de 2 m,  distanta  dintre morminte fiind de 1-3 m. Scheletele sunt intinse si orientate in directia vest-est. Au fost descoperite si morminte de cai intercalate intre sirurile de morminte umane. Inventarele funerare constau din podoabe, arme, unelte, ceramica, vase de lemn cu cercuri de fier sau bronz. Vasele de lut sunt lucrate cu mana ori cu roata. Armele sunt relativ numeroase constand din spade, sabii, pumnale, topoare de lupta cu varfuri de lance, varfuri de sageti. Uneltele sunt reprezentate prin: foarfeci, cutitase, gresii de ascutit, pensete, ace. Piesele de harnasament sunt reprezentate prin zabale cu bara laterala, scarite si catarame de chinga seii. Podoabele sunt margelele, cerceii si cataramele. Margelele au fost lucrate din lame subtiri de argint (in forma de butoias), sticla, ambra, pasta colorata emailata, plumb sau lut ars. Cerceii sunt de diferite forme lucrati din argint sau bronz, unii ornamentati prin granulatie. Cataramele au fost lucrate din fier, bronz sau argint si sunt de diferite forme si tipuri printre care figureaza si cele de tip bizantin turnate si ornamentate cu semiluna si cruce ajurata ori cercuri incizate. Tot bizantina este si o limba de curea din argint aurit. Au fost descoperiti apoi piepteni din os, atat in mormintele de femei cat si in cele de barbati. Cimitirele sau curelele descoperite erau impodobite cu aplici dreptunghiulare sau aplici de diferite forme lucrate din bronz, argint sau argint aurit. Teaca unei spade a fost ornamentata cu aplici piramidale. Dintre podoabele descoperite in morminte mai amintim tuburi de plumb aplicate, probabil pe imbracaminte, lantisoare de bronz cu pandantive de bronz, nituri sau cuie de bronz etc. Au fost descoperite doua fibule de bronz, nituri sau cuie de traditie romana si o moneda de la Elagabal (218-222 e .n.). Cimitirul dateaza cu precadere din sec. al VII-lea, apartinand grupului militar de tip merovingian tarziu si avand stranse legaturi cu cele de la Band si Unirea (Veresmort ) din Valea Muresului si cu altele din apusul Pannoniei. Inceputurile lui inca din sec. al VI-lea nu sunt bine precizate, iar sfarsitul lui indica cerceii stelatii si granulati si un mormant de tip avar situat la marginea cimitirului catre Mures. Populatia ingropata aici exploata si valorifica sarea din salinele ce se aflau in vecinatate. Pe aceeasi terasa a fost indentificata o asezare din sec. VIII – IX. In ambele cazuri este vorba de bordeie si gropi de provizii, iar descoperirile constau din ceramica lucrata cu roata si ornamentata cu benzi de linii ondulate sau alte motive. In cadrul asezarii din sec.VIII-IX a fost descoperita si ceramica bizantina de import.

2. La locul numit "Pompa de apa ", situat la aproximativ 3 km vest de comuna, tot pe o terasa a Muresului, au fost efectuate sondaje conduse de M Rusu. Aici, cu ocazia executarii unui sant pentru o conducta, au fost descoperite fragmente ceramice de tip Cotofeni si mai multe morminte de inhumatie scitice.

3. La circa 100 m "Pompa de apa ", in malul Muresului a fost indentificat un bordei cu ceramica de factura provincial romana lucrata cu roata si cateva fragmente de ceramica dacica facuta cu mana. Un alt bordei se dateaza, pe baza ceramicii in secolul VII-VIII e.n. In apropriere s-au descoperit 18 morminte de inhumatie de copii si adulti, care, pe baza inventarelor constand din cercei, inele din bronz si argint, au fost datate in sec. X-XI. Se presupune ca ele au apartinut unui cimitir ce se intinde pe o lungime de peste 100 m.

4. La locul numit "Sumughi ", situat la circa 6 km sud de comuna, I. Mitrofan a facut sapaturi intre 1963-1966. Aici a fost indentificata o asezare din epoca bronzului (cultura Wietenberg) si s-a descoperit un mormant de incineratie apartinand aceleasi culturi. Au fost descoperite, de asemenea, resturile unei asezari din prima perioada a fierului. Peste acestea s-a suprapus o asezare dacica din epoca romana ce se dateaza in sec.II-III. Au fost descoperite 6 semibordeie, 13 gropi de provizii, 1 cuptor si 2 vetre de foc. Inventarul descoperit consta in majoritate din ceramica la care se adauga cateva obiecte de fier printre care 1 cutit de plug si de bronz, rasnite, zgura de metal etc. Ceramica romana este in proportie de 55 %, iar cea dacica este reprezentata atat prin cea lucrata cu mana cat si la roata. Sunt prezente formele de vase specific dacice printre care si ceasca.

5. In 1975, alunecarea malului drept al Paraului "Somaghia", la 0,5 km sud-vest de marginea localitatii, a scos la iveala in profilul peretelui cateva bordeie cu vatra de foc si gropi eneolitice (cultura Petresti), precum si numeroase piese litice si fragmente ceramice din culturile Turdas, Petresti, Cotofeni si din Hallstatt (materiale la scoala generala din localitate).

6. Pe teritoriul comunei, fara precizari topografice, sunt semnalate: a) asezari din epoca neolitica, cultura Cris, epoca timpurie a bronzului, un cimitir din prima epoca a fierului si o asezare romana: b) vas bitronconic din prima epoca a fierului se pastreaza in Mz. Aiud (3607)"

11. In aceasi lucrare sunt mentionate  descoperirile din satul Stana de Mures: 1.Pe Dealul Ursului se afla o asezare continand material caracteristic culturii Cotofeni (Mz. Aiud, 1883-83) si de la inceputul epocii bronzului. S-au descoperit fragmente ceramice si un fragment de topor din piatra slefuita. 2. Pe culmea dealului Borzas s-au descoperit fragmente ceramice de factura grosolana apartinand unei culturi ce nu a fost indentificata din cauza lipsei de cercetari la fata locului. 3. Din puncte neprecizate provin fragmente ceramice dacice din sec. I  i.e.n.- I  e.n. (Mz. Aiud, 1959-1863 )"

12."Pe teritoriul satului Captalan, fara precizari topografice se semnaleaza: a) urmele unei asezari apartinand culturii Cotofeni (Mz. Aiud, 1640-47): b) doua topoare de piatra apartinand culturii Cotofeni: c) o moneda dacica ( MIC, 45 ): d) s-au semnalat si descoperit monetare romane (imperiale)

13. In Gabud: "1.Dupa unele informatii, in punctul "La Hume" ar exista tumuli de pamant. De aici se mentioneaza doua sabii, dintre care una intreaga, precum si topoare (de forme ciudate). 2. Din locul "In Sehini "se semnaleaza un topor de bronz (celt )"

l4. Merita sa ne oprim putin si asupra slavilor. Slavii de est au patruns, la inceput, impreuna sau in componenta altor popoare migratoare de timpuriu in Moldova si Muntenia, ajungand pana la malul Dunarii. Slavii de vest se infiltreaza mai tarziu in Ardeal, abia prin veacurile VII-VIII. Vestigii arheologice ale slavilor au fost descoperite si in Noslac. Pe una dintre harti (cf. p.40-41.I st.Rom. III) sunt mentionate asezari, la pct. 245, din secolele VI-VIII. In interiorul locuintelor descoperite, precum si in gropile de provizii din apropierea locuintelor au fost gasite produse si obiecte ce pot servi dovezi ca populatia din zona respectiva s-a ocupat cu agricultura .

15. Etniile neautohtone, mai putin numeroase, au avut un caracter insular in timp ce populatia bastinasa era sedentara si superioara numeric, ocupand vaste teritorii, a reusit sa ii asimileze pe straini. Este adevarat ca de la acestia autohtonii au imprumutat o serie de cuvinte si denumiri topice.

 

DIN ISTORICUL DENUMIRILOR SATELOR COMUNEI NOSLAC

Repere geografice

1. CADRUL GEOGRAFIC AL COMUNEI

 In prezent, in componenta comunei Noslac intra 6 sate: Captalan, Ciuci (din 1964, Stana de Mures, schimbare nemotivata si lipsita de ratiune, Copand, Valea Ciuciului (catun), Gabud si Noslac. Cu toate ca in documentele istorice satele mentionate apar la date diferite si cu nume diferit, toate au o vechime imemoriala. De altfel, este stiut si unanim acceptat faptul ca primele asezari omenesti au aparut pe vaile apelor. Despre vechimea satelor din comuna Noslac vorbesc descoperirile arheologice care au avut loc in aceasta zona. Din punct de vedere administrativ in decursul vremurilor, nu toate cele 6 sate au facut parte din aceasi unitate. Un lucru este clar, Captalanul a fost aproape tot timpul unit cu Noslacul, Copandul cu Ciuciul si Valea Ciuciului. O situatie aparte a avut-o Gabudul care a pendulat intre Ciuci si Atintis sau Gheja.

Din punct de vedere geografic, comuna Noslac este asezata la malul stang al raului Mures, in partea sudica a acestui rau. Patru sate sunt situate chiar pe albia raului. La o distanta de 3 km, mai spre sud-est se afla satul Gabud. Cu toate ca salele comunei Noslac sunt scaldate de apele Muresului, comuna dispune de un procent redus de teren drept, de ses. Cea mai mare parte a teritoriului este deluros, dealuri pe care se cultiva cereale sau sunt ocupate de pasuni si fanete sau sunt acoperite de paduri si arbusti. In majoritatea padurilor cresc, goroni, artari, tei, aluni, rachita, carpeni etc. Pe langa rau si paraie cresc salcii, plopi, arini etc. Prin paduri si bercuri cresc ciuperci care nu sunt exploatate la justa lor valoare .

In partea vestica a comunei la doar cativa km se afla vechiul oras Ocna Mures. Tot pe Mures, in partea de est se afla oraselul Ludus pana nu demult doar un targ. Paralel cu Muresul pe malul drept, serpuieste calea ferata cu cateva halti in dreptul satelor apartinatoare comunei Noslac. Avem in vedere haltile: Gligoresti (i se spunea si Ciuci ), Gura Ariesului si Lunca Muresului. Gara cea mai apropiata este Razboieni. Alte centre mai apropiate sunt, la nord  Campia Turzii, Turda, la vest Aiud. In centrele mentionate traiesc numerosi locuitori originari din comuna Noslac. Multi s-au stabilit in Alba Iulia, Cugir, Tg. Mures, Cluj, Brasov si chiar in Bucuresti. Nume precum Copandean, Gabudean, mai putin Ciucian si Noslacan au o larga arie de raspandire. Acest fapt dovedeste ca din satele mentionate a  plecat un numar insemnat de cetateni cu cateva secole in urma, in tot cazul cu mult inainte de institutionalizarea numelor de familie. Nu am intilnit nume formate de la denumirea satului Captalan, ceea ce inseamna ca locuitorii acestui sat au fost mai conservatori sau mai patrioti, ei nu si-au parasit locul de bastina. Inca un fenomen interesant legat de denumirea locuitorilor din satul Captalan. Conform normelor limbii romane ei ar trebui sa fie numiti captalaneni, asa precum sunt ciuceni, copandeni, gabudeni, noslacani (nu noslaceni), dar ei se numesc captalareni. Greu de explicat alternanta n/r.

Pe teritoriul actualei comune Noslac au mai fost atestate 2 sate, doua asezari: este vorba despre Cib si Simughi / Sumughi. Prin urmare ar fi fost 8 sate nu sase, cate figureaza in prezent, sau poate ar fi fost o alta repartizare a teritoriului.

Comuna Noslac este situata in partea nord vestica a judetului Alba pe malul stang al Muresului, unitatea Alba Iulia – Turda. Inaltimile cele mai mari se intilnesc in zona centrala a comunei (Vf.Captalan 500 m), iar partea sudica si sud estica – Creasta Somes 528 m, Deasupra Herii 643 m, Gabud 476 m, Intre Coaste 414 m etc. Prinicipala apa curgatoare care dreneaza teritoriul comunei Noslac este Raul Mures.

Teritoriul administrativ are o suprafata de 4835 ha ceea ce reprezinta 0,76 % din suprafata judetului si cuprinde cele 6 sate: Noslac- resedinta de comuna, Captalan, Copand, Gabud, Stana de Mures, Valea Ciuciului.

Localitatea Noslac se afla la o distanta de 69 km de Alba Iulia  resedinta de judet, orasul cel mai apropiat este orasul Ocna Mures, la 7 km. Alt oras care se afla relativ aproape de centrul de comuna este orasul Aiud la o distanta de 36 km. Cel mai apropiat sat de centrul comunei este Captalan la l km, iar cel mai indepartat este Gabud la ll km.

Pe langa limita de nord a comunei trece calea ferata Alba Iulia – Teius - Cluj Napoca – Targu Mures.

 

Vecinatatile teritoriului administrativ al comunei sunt:

  • La nord – comuna Lunca Muresului, judetul Alba si comuna Chetani, judetul Mures;
  • La est - orasul Ludus si comuna Atantis, judetul Mures .
  • La sud - comuna Farau, judetul Alba;
  • La vest – orasul Ocna Mures, judetul Alba;

Teritoriul administrativ al comunei Noslac are în componenţă 6 sate componente, după cum urmează:

-         satul Noslac  (satul reşedinţă de comună)

-         satul Captalan

-         satul Copand

-         satul Stana de Mures

-         satul Valea Ciuciului

-         satul  Gabud    

Gospodăriile populaţiei sunt situate de-a lungul văilor şi pe pantele dealurilor, cu toate caracteristicile aşezărilor umane din Vatra Muresului .

Ca prezentare generală, teritoriul comunei Noslac apare ca o depresiune îngustă, flancată de un relief puternic vălurit, un complex de bazine tectonice, de eroziune şi de alunecare care, în trecutul său geologic a fost aproape total împădurit.

Depresiunea se prezintă ca un culoar de formă asimetrică, încadrat de dealuri situate ca altitudini, între 500 şi 643 de metri, cu versanţi mai mult sau mai puţin povârniţi, pe care sunt foarte vizibile alunecările de teren din vremuri imemoriale sau mai recente. Gropile de pe versanţi, rezultate în urma dezrădăcinărilor de arbori prin prăbuşire în timpul furtunilor, confirmă ipoteza pădurii primare care acoperea cea mai mare parte a teritoriului. Relieful este ferăstruit de torente, pâraie şi văi tumultoase în perioada topirii zăpezilor ţi în perioadele de ploaie masivă, Cel mai important curs de apă este raul Muresul, cu afluentul sau raul Aries care se varsa in partea de nord a satului Copand la locul numit la Zugau.

 

Iarna in regiunea Noslacului

            Media multianuală  a temperaturii lunii iulie este de 16 grade Celsius, iar a lunii ianuarie este de  minus 4 grade Celsius. Primul îngheţ se produce în jurul datei de 1 octombrie, iar ultimul în jurul datei de 1 mai. Se produc însă, aproape în fiecare an brume timpurii sau târzii, care afectează grav culturile agricole şi pomii, oamenii depinzând, în bună măsură, de hazardul naturii. Nu rare sunt cazurile când ninge pe arborii înfrunziţi şi pe pomii înfloriţi, ceea ce produce, pe arii mai restrânse sau mai extinse, dezastre greu de reparat. Media pluviometrică multianuală este de 800 mm/m.p.                                             Maximul pluviometric se înregistrează în mai-iunie, iar minimul în luna februarie. Hazardul meteorologic provoacă, nu rareori, secete de iarnă, care reduc drastic sursele de apă, sau secete de vară, care periclitează recoltele de cereale, fanete şi de cartofi, care în aceste locuri, sunt resurse vitale. Maxima pluviometrică în 24 ore s-a consemnat în 1975, când s-au produs mari inundaţii pe valea Muresului si Ariesului. Inundaţiile majore sunt cu regularitate aproape anuală, indiferent de anotimp şi nu sunt rare cazurile când provoacă nu numai pagube materiale, ci şi victime.

           

 

 

 

RAUL MURES

Factori de risc natural                                                                                               

Stratul de zăpadă persistă cam 50 de zile pe an şi atinge, în medie o grosime de 30-40 cm şi chiar mai mult, cu viscoliri pe culmi.

Alunecările de teren care s-au produs sunt minore şi se datorează în mare parte precipitaţiilor abundente de la începutul primăverii şi datorită defrişărilor masive ale vegetaţiei forestiere. Prin cantităţile importante de precipitaţii produse de-a lungul timpului, comuna se împarte în nouă zone inundabile, zone cuprinse şi în Planul de Urbanism General al comunei. Aceste zone inundabile sunt:

o                   Zona inundabilă nr. 1 – Raul Mures. Natura inundaţiilor este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii 1970, 1985, 1989, 1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat teren agricol în suprafaţă de 60 ha, drum comunal (5km.) şi construcţii aparţinând 15 proprietăţi particulare. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii.

o                   Zona inundabilă nr.2 – Paraul Valea Sumudiului. Natura inundaţiilor este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii 1970, 1985, 1989, 1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat teren arabil în suprafaţă de 80 ha    aparţinând cetatenilor comunei. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri.

o                   Zona inundabilă nr. 3 – Torentul Valea Gabudului. Natura inundaţiilor este revărsări de cursuri de ape rezultate din topirea zăpezilor, ploi abundente. Inundaţiile produse în această zonă în anii 1970, 1985, 1989, 1993 şi 2001 au fost de gravitate mică şi au afectat teren agricol  în suprafaţă de 1,5  ha  aparţinând  locuitorilor satului Gabud şi 2 km de drum comunal. Măsuri dispuse: regularizări şi protecţii de maluri, restricţii şi interdicţii la construcţii, reconstrucţii, amenajări silvice, îmbunătăţiri funciare.

Aceste zone de risc natural, atât din prisma alunecărilor de teren cât şi a inundaţiilor sunt bine determinate în Planul de Urbanism General, în Regulamentul Local de Urbanism şi Planul de Amenajare a Teritoriului, întocmite de SC „Proiect – Alba” SA. şi aprobate de Consiliul Local al comunei Noslac, judeţul Alba, prin Hotărârea nr. 10/2001. Numărul total al construcţiilor existente în zonele de risc este de 31, din care 28 au fost construite înainte de anul 1989. 

Flora si Fauna

Flora si fauna satelor comunei Noslac nu se deosebesc prin nimic fata de cele din alte sate ale depresiuni Ardealului. Anchetarea si adunarea denumirilor de plante are o vechime de peste trei veacuri. Cea mai veche marturie in acest sens este un manuscris Glosar de plante slavo-roman care dateaza, dupa unii, din 1649, dupa altii  din 1700 sau 1704. Flora comunei Noslac, datorita climei si varietatii formei de relief este bogata si diversificata. Patru din cele 6 sate ce intra in componenta comunei Noslac se afla pe malul stang al raului Mures. Pe malul raului se intind raturile si bercurile, specifice cursurilor de apa si cu o vegetatie caracteristica unor astfel de terenuri. Toate satele sunt brazdate de o serie de paraie  care serpuiesc printre numeroasele vai. In trecut, pe aceste paraie curgea apa pe tot parcursul anului. Printre vai se afla unele terase numite de localnici sesuri. Din terase se ridica un numar insemnat de movile, damburi si dealuri de diferite forme si marimi .Dealurile, unele mai domoale altele mai abrupte, au destinatie diferita: pe unele se practica agricultura, pe altele se gasesc pasuni si fanete, un procent insemnat de dealuri sunt acoperite cu paduri. Prin urmare, in dependenta de relief, de clima, de hidrografie a luat nastere, si-a  proliferat si flora zonei. cat priveste zona de care ne ocupam se poate afirma ca au existat si exista conditii naturale prielnice pentru cresterea si dezvoltarea unui numar insemnat de arbori dintre care amintim: gorunul, salcamul, carpenul frasinul, mesteacanul, paltinul, ciresul paduret, marul paduret, parul paduret, macesul, porumbarul, cornul si singerul.  

 

 

·                    În zonele de luncă, pe solurile prundoase şi umede de-a lungul văilor, proliferează arinul şi salcia

·                    Păşunaturile sunt ameninţate cu năpădirea de porumbari, jnepeni şi măcieşti

·                    Paltinul, frasinul şi mai rar, ulmul, apar fie solitari, fie în amestec cu ceilalţi arbori, la care pe alocuri se adaugă mărul şi cireşul sălbatic

·                    În ultimele decenii peisajul silvic s-a schimbat în bună măsură prin defrişări .

·                    În „rosturile” (runcurile) astfel create proliferează arbuşti fructiferi: murul,  cornul, iar pe cioate apar colonii de pleurotus ( ciuciuleţi) şi ghebe – specii de ciuperci cu mare valoare nutritivă

·                    Prin păduri şi poieni cresc, uneori foarte abundent, ciuperci de toate speciile.

Solurile sunt propice dezvoltării unei bogate şi diversificate vegeraţii ierboase, preponderent păiuşoasă. Păşunile sunt năpădite de colonii de cimbrişor, grosamă şi părul-muntelui, plante care nu sunt agreate de animale, ceea ce duce la scăderea importanţei economice a acestor terenuri. Pe terenurile umede şi umbroase se dezvoltă urzicile, brusturii, ferigile şi potbalul.

Flora locurilor cuprinde şi numeroase specii de plante medicinale, cele mai frecvente fiind ciuboţica cucului, cimbrişorul, sunătoarea, patlagina de diverse specii, roiniţa, talpa gâştei. Unele fâneţe sunt năpădite de grosamă şi lungoare, care degradează calitatea laptelui de vacă, dându-i un gust neplăcut. Toamna, păşunile şi cositurile sunt invadate de brânduşi care, consumate în cantităţi mari de către animale, provoacă intoxicaţii grave şi chiar moartea. De primăvara şi până la vremea cositului câmpurile prezintă un fascinant spectacol policrom, iar păşunile sunt feerii coloristice în galben şi mov.

Pomii fructiferi, în număr redus, au condiţii de fructificare doar pe dealuri, deasupra văilor invadate de ceaţă, care în plină vară, nu se ridică înainte de ora 10. Nu numai ceaţa, ci şi brumele târzii au făcut ca pomicultura să fie o ocupaţie sporadică în zonă şi, atâţia câţi există, pomii să fie de soiuri slab productive.

Fauna locului este reprezentată de lupi, vulpi, mistreţi, căprioare, iepuri etc.. Datorită populării tuturor versanţilor şi reducerii drastice a pădurii primare fauna silvestră este redusă ca număr de specii şi ca număr de indivizi pe specie. Nici chiar banalii iepuri nu oferă vânătorilor prea multe satisfacţii cinegetice

Dintre speciile locale de păsări se remarcă  fazanul, ciorile, coţofenele, gaiţele, cristeii, piţigoii, cucul, cintezele, uliul şi, mai rar corbii. Liniştea nopţilor de vară este spartă de ţipetele stridente ale huhurezilor şi bufniţelor. De-a lungul văilor îşi duc existenţa mierlele de apă şi codobaturile cu zborul lor graţios. Dimineţile de primăvară-vară sunt sporite în frumuseţe de concertul de virtuozi naişti, care sunt sturzii şi mierlele. Căldura şi frumuseţea dimineţilor de vară capătă un farmec aparte prin cântecul sincopat al pupezelor.

Aceasta este Noslacul  în imagini vizuale şi auditive, care mângâie existenţa modestă a locuitorilor acestor plaiuri, care se zbuciumă între ...geografie şi istorie..., amândouă nu prea generoase cu oamenii.

Configuraţia terenului şi a vegetaţiei este favorabilă cxreşterii animalelor. Datorită faptului că aproape toate terenurile propice păşunilor şi fânaţelor sunt proprietăţi particulare, ponderea animalelor în gospodării o deţin bovinele şi numărul lor este direct proporţional cu suprafaţa de teren deţinută de fiecare familie, dar şi cu forţa de muncă existentă.

Absenţa marilor păşunaturi a făcut ca numărul oilor să fie redus la strictul necesar de hrană şi îmbrăcăminte pentru fiecare familie. În aceste condiţii creşterea animalelor nu a putut să devină o sursă principală de venituri, ci doar una auxiliară, oamenii de aici, în toate periodele istorice trebuind să-şi caute alte surse de existenţă. Absenţa marilor păşunaturi a făcut ca nici alte specii de animale domestice – caprele, porcii – să nu fie crescute în număr profitabil, astfel că marea majoritate a gospodăriilor să aibă o stare economică modestă. Aceasta este determinată şi de absenţa culturilor cerealiere, acestea trebuind adese de la ţară sau cumpărate din piaţă.

Graul, porumbul, sfecla de zahar, legumele   sunt  culturile care  domina şi sursa principală de hrană iarna. Pentru aceasta ogoarele trebuie fertilizate intens, în fiecare an, cu gunoi de grajd, dar recolta este dependentă de hazardul meteo-climatic. Ogoarele se secătuiesc după câţiva ani, sunt năpădite de turiţă şi trebuie tăiate altele.

Cu câteva decenii în urmă cultura cânepii si tutunului  deţinea o pondere importantă în toate gospodăriile. Industria casnică a acestei plante textile a generat nu numai produse care fac obiectul studiilor de etnografie, ci şi numeroase creaţii folclorice ce se colportau de la clăcile şi şezătorile de odinioară, o parte din această comoară o te tazaurizăm aici..

Cultura zarzavaturilor se face, de asemenea, nu numai  pentru consumul casnic, ci si pentru comert .

 

Analiză demografică

 

Comuna  Noslac  are în componenţă 6 sate şi o populaţie de 2035 locuitori, conform datelor statistice ale ultimului recensământ. Populaţia comunei repartizată pe satele componente este următoarea:

 

 

LOCALITATEA

NUMAR DE LOCUITORI

Noslac

918

Captalan  

378

Copand  

197

Gabud  

271

Stina de Mures

255

Valea Ciuciului

16

 

           Repartiţia pe sate a populaţiei stabile, la nivelul anului 2002, se prezintă astfel:

 

Repartiţia teritorială a populaţiei în anul 2002

 

 

Satul

Noslac

Captalan

Copand

Stina de Mures

Valea Ciuciului

Gabud

Nr. locuitori

918

378

197

255

16

271

 

 

            Din punct de vedere al repartiţiei teritoriale se observă o concentrare a populaţiei în satul de centru (Noslac), care reprezintă 40,4 % din locuitorii întregii comune. Populaţia satelor mărginaşe aflate pe versanţi şi culmi, unde accesul este mai greu, a scăzut dramatic, mulţi locuitori preferând centrul de comună, localităţile învecinate sau alte localităţi urbane şi rurale .

Mişcarea naturală a populaţiei de la ultimul recensământ (2002) şi până în prezent prezintă, după cum era de aşteptat, un spor natural negativ, singurii ani în care numărul născuţilor vii este mai mare decât cel al persoanelor decedate fiind 2002 şi 2003

 

Sporul natural 2002 – 2006

 

 

2002

2003

2004

2005

2006

Natalitatea

-

2

2

2

3

Mortalitatea

22

26

20

29

27

Sporul natural

2

4

-16

-1

-4

 

 

 

 

 Mobilitatea teritorială a populaţiei

 

 

Anul

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

00

Total

Sosiţi

10

8

5

21

11

17

2

10

19

19

8

10

4

9

5

10

4

10

10

12

13

11

9

13

250

Plecaţi

55

36

47

40

49

42

33

36

42

57

20

18

32

53

38

44

23

20

25

36

27

29

21

30

813

Spor migrator

- 45

-28

-42

-19

-38

-25

-31

-26

-23

-38

-12

-

8

-28

-44

-33

-34

-19

-10

-15

-24

-14

-18

-12

-17

-563

 

 

 

 

 

 

 

 

Sporul migrator este constant negativ în toţi anii ultimului sfert de veac. Acesta a avut valori negative în întregul secol XX.

Majoritatea celor plecaţi din Noslac  au ajuns orăşeni la Alba Iulia, Aiud, Ocna Mures, Cluj Napoca, Ludus, Tg.Mures  şi în celelalte oraşe transilvane mai apropiate.    

 

Structura pe naţionalităţi

            Conform datelor statistice înregistrate la recensământul din anul 2002, în comuna Noslac, populaţia majoritară este de etnie română si maghiara .

 

Noslac

Captalan

Copand

Stina de Mures

Valea Ciuciului

 

Gabud

Romani

740

290

114

168

13

225

Maghiari

172

42

83

87

3

2

Romi

6

45

0

0

0

44

Germani

0

1

0

0

0

0

 

 

 

Structura populaţiei  pe confesiuni religioase

 

            Din punct de vedere al credinţei religioase locuitorii comunei sunt în totalitate creştini. Diferă doar modul în care aceştia îşi manifestă acestă credinţă.

            După delaraţia fiecăruia la recensământul din 2002, în comună sunt:

Regresul numărului de creştini ortodocşi se explică prin decesul persoanelor vârstnice, scăderea natalităţii în rândul ortodocşilor şi în primul rând educaţiei ateistă moştenită de la părinţi din perioada comunistă.

Satul

Ortodox

Penticostali

Baptişti

Adventişti

Reformata

 

Altă

religie

Atei

NOSLAC

696

5

41

3

149

14

0

CAPTALAN

329

8

3

0

37

0

0

COPAND

100

9

1

1

81

2

0

STINA DE MURES

183

6

5

0

80

0

0

VALEA CIUCIULUI

9

0

1

0

2

3

0

GABUD

261

0

5

0

0

0

0

                 

 

Structura populaţiei după nivelul de instruire

 

                        Referitor la nivelul de instuire, se observă o creştere importantă a celor cu studii superioare, faţă de anii anteriori, precum şi o ascendenţă a celor cu studii medii. Este motivată acestă schimbare, în primul rând datorită creşterii nivelului de trai a populaţiei, în urmă cu câteva decenii  oamenii punând procesul de educaţie pe plan secundar, prin dezinteres şi neajunsuri financiare. Evoluţia societăţii şi creşterea pretenţiilor cu privire la educaţie şi cunoaştere este principala cauză care a dus la un nivel mai ridicat al educaţiei generaţiilor actuale. În ceea ce priveşte existenţa analfabetismului, aceasta apare la persoanele vârstnice, care nu au avut posibilătăţi materiale pentru a învăţa.

            În plus, numărul mare de persoane cu studii primare şi gimnaziale se regăseşte la generaţiile părinţilor şi bunicilor noştrii.

            Întrucât de la ultimul recensământ (anul 2002), în ceea ce priveşte nivelul de instruire, au apărut o serie de modificări esenţiale, încercăm prin tabelele  şi graficele de mai jos să prezentăm situaţia actuală a nivelului de instruire pentru populaţia comunei Noslac

 

 

 

Satul

S

SSD

Postlic. + Maiştrii

Liceal

Prof. + ucenici

Gimnazial

Primar

Fără studii

NOSLAC

13

1

14

114

222

215

179

46

CAPTALAN

2

0

1

40

54

111

95

33

COPAND

3

0

0

13

38

59

58

6

STINA DE MURES

3

1

4

28

49

59

80

10

VALEA CIUCIULUI

0

0

0

1

3

7

3

3

GABUD

2

0

1

9

41

74

85

32

 

TOTAL COMUNA

S

SSD

 

 

Postlic. + Maiştrii

Liceal

Prof. + ucenici

Gimnazial

Primar

Fără studii

23

2

20

205

407

525

500

130

                                 

 

Graficul studiilor superioare + superioare de scurtă durată + postliceale şi de maiştri

 

Graficul studiilor liceale + profesionale şi de ucenici

 

Graficul studiilor gimnaziale, primare şi fără studii

 

 

           

STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE

 

 

POPULAŢIE

ACTIVĂ

OCUPATĂ

NEOCUPATĂ

( ŞOMERI)

NOSLAC

302

188

63

CAPTALAN

114

54

33

COPAND

55

45

4

STANA DE MURES

76

46

18

VALEA CIUCIULUI

8

8

0

GABUD

61

44

5

total

616

385

123

Structura populaţiei inactive

 

 

POPULAŢIE

INACTIVĂ

ELEVI

STUDENŢI

PENSIONARI

CASNICE

PERSOANE ÎNTREŢINUTE

NOSLAC

616

135

266

135

73

CAPTALAN

264

35

141

51

36

COPAND

142

16

85

23

17

STINA DE MURES

179

23

103

34

19

VALEA CIUCIULUI

8

0

0

2

0

GABUD

210

21

128

35

25

TOTAL

1419

230

729

280

170

 

După cum lesne se poate observa, populaţia inactivă depăşeşte considerabil populaţia activă. Aceasta se datorează populaţiei îmbătrânite, adică numărului mare de pensionari, precum şi cuprinderii la populaţia inactivă a casnicelor, elevilor şi studenţilor şi a persoanelor întreţinute. Persoanele întreţinute sunt cele cu handicap şi beneficiarii de venitul minim garantat.

În privinţa populaţiei active, trebuie precizat că în rândul populaţiei ocupate intră şi persoanele care lucrează în agricultură, în gospodăriile proprii, pe lângă cele care au un loc de muncă.

În ceea ce priveşte populaţia activă neocupată – şomerii, aceştia se împart în două categorii:

-         şomeri aflaţi în căutarea primului loc de muncă

-         şomeri aflaţi în căutarea unui nou loc de muncă.

 

Situaţia persoanelor cu handicap

 

PERSOANE CU HANDICAP

NOSLAC

3

CAPTALAN

1

COPAND

1

STINA DE MURES

2

VALEA CIUCIULUI

0

GABUD

0

TOTAL

7

Situaţia persoanelor beneficiare de venitul minim garantat

 

PERSOANE BENEFICIARE DE

AJUTOR SOCIAL

NOSLAC

8

CAPTALAN

12

COPAND

6

STINA DE MURES

0

VALEA CIUCIULUI

0

GABUD

13

TOTAL

39

            În continuare vom insista  la structura profesională a populaţiei active. Ca în majoritatea localităţilor rurale montane, ponderea cea mai mare o au persoanele ocupate în agricultură, în propriile gospodării, activitate aducătoare de venituri mici, dar care contribuie la resursele financiare ale familiei. Celelalte ramuri ale economiei naţionale în care populaţia activă a comunei îşi desfăşoară activitatea sunt:

-         industria de prelucrare

-         construcţii

-         silvicultură şi exploatarea lemnului

-         comerţ

-         industria energiei electrice şi termice, apă şi gaze

-         hoteluri şi restaurante

-         transporturi şi depozitare

-         poştă şi comunicaţii

-         administraţie publică

-         învăţământ

-         sănătate şi asistenţă socială

În sectoare ca învăţământ, sănătate, administraţie, pază silvică şi poliţie lucrează cetăţeni din comuna si cetateni  veniţi din oraşul Ocna Mures  sau localităţile învecinate, aceştia făcând naveta sau locuind temporar în localitate. Locuitorii comunei care au un  loc de muncă, în marea lor majoritate fac naveta la oraş sau în alte localităţi pentru a-şi desfăşura activitatea, la firmele de producţie din împrejurimi, atât în sectorul de stat, cât şi în sectorul privat.

            Structura populaţiei navetiste după locul de muncă

 

COMUNA  NOSLAC

NR. NAVETIŞTI

BEGAGRUP OCNA MURES

8

SALINA OCNA MURES

6

IMA AIUD

23

CFR

10

COMERT OCNA MURES

6

ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA

6

INVATAMANT

55

SPITAL OCNA MURES

2

OFICIUL PTTR OCNA MURES

2

ROMGAZ SA ONA MUES

5

ELECTRICA SA

2

CULTE

3

SECTIA CABLURI

15

TOTAL

143

 

 

Analiza spaţiului locativ

Conform ultimelor estimări în comună există 819 cladiri de locuit cu o suprafata de 26544 m p.

Materialul folosit pentru construcţie este cărămida ori BCA–ul în 90% dintre locuinţele noslacane sunt clădiri cu unul ori două etaje, mai rar cu trei. Doar în centru există 3construcţi tip bloc cu patru locuinţe.  Locuinţele sunt proprietate particulară în procent de 99,4 %, diferenţa de 0,6 % constituind 3 locuinţe proprietate se stat şi 6 apartinand cultelor religioase

 

Economicul comunei Noslac

Baza economică a comunei Noslac o reprezintă agricultura, creşterea animalelor, exploatarea şi  prelucrarea  balastului, comertul .

Agricultura  şi creşterea animalelor

Suprafaţa de teren totală a comunei este de  4835  ha si se imparte astfel :

a)      teren agricol – 2013      ha, din care:

a.1. arabil =1870    ha;

a.2. păşuni =1220    ha

a.3. fâneţe =199    ha

b)      teren firestier – 465       ha, din care:

            În  ultima perioadă, conform cerinţelor europene, au apărut o serie de acte normative care vin în sprijinul producătorilor agricoli, în vederea obţinerii de subvenţii în agricultură, care să contribuie la dezvoltarea acesteia, precum şi pentru a conduce spre o agricultură europeană, modernă, conform standardelor europene.

 După aderarea Românie la structurile europeane, agricultura românească va primi sprijin financiar pentru îmbunătăţirea acesteia. Ca urmare este necesar ca la nivelul fiecărei localităţi să se producă anumite schimbări. Acestea se materializează prin:

- declararea cotei de lapte pentru deţinătorii de animale;

-  atestarea crescătorilor de animale;

-  întocmirea registrului de fermă pentru fiecare gospodărie agricolă;

-  emiterea de certificate de producător agricol

-  obţinerea de diplome de fermier.

COMUNA NOSLAC

NUMĂR

Certificate producător

35

Gospodării cu cotă de lapte

114

Nr. registre de fermă

810

Nr. atestat crescător de animale

560

Diplomă de fermier

25

Certificatele de producător agricol eliberate la nivelul localităţii sunt în nr. de_35şi au fost eliberate pentru producătorii agricoli care comercializează produse agricole şi  animale în târguri şi pieţe. Aceste certificate atestă calitatea şi sănătatea produselor din gospodăria proprie supusă comercializării.

În ceea ce priveşte cota de lapte, aceasta este întocmită pentru crescătorii de vaci cu lapte, care sunt în nr. de_114. Din aceste declaraţii reiese producţia de lapte şi modul cum este împărţită această cotă de lapte, adică cât este supus vânzării şi cât este reţinut pentru consum propriu. Din păcate din cauza lipsei unui centru de colectare a laptelui în localitate, cei care comercializează laptele sunt obligaţi să se deplaseze în alte localităţi iar mare parte dintre deţinătorii de vaci cu lapte preferă consumul acestuia în gospodăria proprie şi vânzarea la vecini

            Pentru a se pregăti pentru o agricultură europeană, un număr de 25 tineri ai localităţii au participat la cursuri de perfecţionare în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Alba, obţinând în acest sens diploma de fermier, iar în viitorul apropiat numărul acestora va creşte considerabil.

            Până la ora actuală, la nivelul întregii localităţi, un nr. de560_ de persoane deţin atestate de crescător de animale, atestate eliberate de D.A.D.R. Alba, iar unui nr. _810_ de gospodării le-au fost întocmit registre de fermă, unde sunt evidenţiate cu exactitate parcelele de teren agricol deţinute de fiecare gospodărie în parte.

            În ceea ce priveşte dotările agricole în rândul comunităţii locale, acestea sunt reduse datorită zonei de munte şi a suprafeţelor de teren arabil destul de mici, comparativ cu alte localităţi din zonele joase, unde agricultura este mult mai dezvoltată şi mai prolifică. Din această cauză se folosesc încă multe dotări agricole rudimentare, cum sunt plugurile şi grapele cu tracţiune animală, carele şi căruţele, fapt reliefat prin numărul aproape inexistent de tractoare ( doar două) şi absenţa cu desăvârşire a celorlalte utilaje agricole.

            Datorită sprijinului acordat de la stat, au începul să crească numărul de motocositori şi instalaţii pentru muls mecanic. Capitolul care care stăm destul de bine este cel al autovehiculelor pentru transport mărfuri, datorită folosirii acestora, atât la  transportul de produse agricole cât  şi la transportul şi comercializarea de material lemnos. Procentual vorbind, doar 25 % din nr. de autovehicule de transportat  sunt folosite la mărfurile agricole, restul de 75 % având ca obiect de activitate transport şi comercializare de material lemnos brut sau prelucrat.

DOTĂRI AGRICOLE

NUMĂR

Tractoare

25

Remorci pentru tractoare

15

Pluguri cu tracţiune animală

50

Grape cu tracţiune animală

25

Instalaţii pentru muls mecanic

5

Motocositori

2

Care şi căruţe

98

Autovehicule pentru transport mărfuri

9

Cazane pentru fabricat ţuică şi rachiu

12

 

Graficul dotărilor agricole

ANIMALE

TOTAL COMUNĂ

BOVINE

480

OVINE

4500

PORCINE

800

CAPRINE

250

CABALINE

180

FAMILII DE ALBINE

350

PĂSĂRI

25000

 

           

            Satele mai izolate (Copand, Stina de Mures si Gabud ) sunt cele mai bogate în vite.   Animalele ierbivore sunt păscute în pasunile comunale  pe timpul sezonului cald iar iarna sunt hrănite cu fân, sfeclă furajeră şi cereale  în grajd. Porcii şi păsările cresc şi se îngraşă cu cereale din productie proprie, obţinute din munca in agricultura .Carnea şi laptele sunt produse excedentare în Noslac. Vitele se vând vii în târguri iar laptele se consumă de membrii familiei, se vinde în piaţa din Ocna Mures, Unirea, Teius, foarte puţin, o mare cantitate devenind hrană pentru porci. ( Cauza? Lipsa unui centru de colectare a laptelui)

Reducerea considerabilă a numărului de animale din gorpodăriile locuitorilor, în ultimii anii, are la bază mai multe cauze:

- productivitatea scăzută a păşunaturilor şi fânaţelor  în perioadele secetoase;

- apariţia de epidemii în rândul bovinelor, porcinelor şi păsărilor;

- preţul scăzut al acestora din ultima perioadă;

- dezinteresul tinerei generaţii de a a mai creşte animale;

- restricţia circulaţiei animalelor şi a târgurilor de comercializare al acestora;

- situaţiile frecvente de carantină, etc.

            Contrar scăderii numărului de bovine, porcine şi păsări, în ultima perioadă se observă o creştere substanţială a ovinelor şi cabalinelor. Există un nr. de gospodării care au renunţat a mai creşte bovine, reprofilându-se pe creşterea oilor şi a cailor de rasă. Crescătorii de oi şi cai sunt în marea lor majoritate persoane tinere, care şi-au creat miniferme în acest scop. Acest precedent se datorează creşterii preţurilor la ovine şi cabaline şi lipsei de epidemii la aceste specii.

schimbul acesteia bani sau cereale, care asigură mijloacele de existenţă a celor care se ocupă cu astfel de activităţi.

Cele câteva instalaţii de debitat material lemnos, pe lângă activitatea pe care o desfăşoară şi care vine în sprijinul multor locuitori ai comunei, în plus de aceasta mai asigură fiecare căte două – trei locuri de muncă pentru tinerii din comună.

Potenţialul industrial al comunei

Pe raza comunei Noslac,înregistrate la primărie, funcţionează următoarele unităţi economice:

- total : 14, din care:

§         De stat : 1

§         Particulare : 12

§         Mixte : 1

Ca analiză a celor de mai sus, reiese o slabă activitate economică a comunei, dominant fiind comerţul, în toate formele sale, (cu animale, cu mărfuri, în magazine, ambulant, intermedieri), la ora actuală, în localitate, de strictă necesitate fiind următoarele unităţi de producţie: de prelucrare şi colectare a laptelui, de morărit şi panificaţie şi de procesare şi prelucare a cărnii. Vital pentru localitate ar fi existenţa unei pieţe agroalimentare şi a unui târg de animale, în condiţiile în care comuna se află la drum naţional, la interferenţa a două judeţe şi în condiţiile în care în zonă există potenţial pentru o gamă diversificată de produse.

Pe lângă unităţile economice menţionate, în localitate mai există 11 de persoane fizice autorizate (PF – uri), a căror activitate principală se împarte astfel:

-         construcţii de clădiri şi lucrări de geniu: 3

-         comerţ cu amănuntul în standuri şi pieţe : 2

-         intermedieri în comerţul cu produse diverse: 2

-         comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate: 1

-         producţia altor tipuri de mobilier : 1

-         fabricarea elementelor de tâmplărie şi dulgherie: 1

-         reparaţii auto: 1

Aceste persoane fizice au obţinut autorizaţie de la primărie pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 300/2004. După cum lesne se observă, o parte dintre aceste persoane fizice autorizate desfăşoară activităţi economice specifice  localităţii noastre.

Fierăria sau căucia ( de la regionalismul căuoaci = fierar) reprezintă, de asemenea, un meşteşug tradiţional, sătesc,de tradiţie. Este practicată în satele Noslac si Copand Fierarii potcovesc caii, forjează cu mijloace rudimentare securile şi coasele şi confecţionează unelte agricole.

Producerea ţuicii sau a rachiului (vinars, după cum i se spune în zonă), este o tehnică tradiţională, cunoscută de foarte mulţi locuitori. Ea nu constituie o industrie ci, mai degrabă, o îndeletnicire casnică, pentru că  produce doar  pentru consumul propriu al fiecărei gospodării. Vinarsul este obţinut din prune, mere, pere, cireşe şi coarne. Fructele sunt lăsate să fermenteze, în butoaie mari de lemn, din toamnă de când sunt culese şi până spre începutul primăverii, după care borhoturile sunt fierte în cazane de alamă cu o capacitate de 80 – 250 litri.                                                                         

Asociaţiile din comuna Noslac

La nivelul localităţii Noslac  sunt constituite două asociaţii locale:

o Asociaţia Crescătorilor de Taurine

o Asociaţia  AGROSTAR   NOSLAC               ”           

            a) Asociaţia Crescătorilor de Taurine a luat fiinţă în anul 2003, la data de 21 aprilie, este o asociaţie nonprofit, neguvernamentală, apolitică şi independentă, îşi desfăşoară activitatea autonom şi acţionează în concordanţă cu interesele membrilor săi. Are sediul în comuna NOSLAC, sat STINA DE MURES 1, jud. Alba şi s-a constituit în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 şi Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 108/2001.                                  ACT cuprinde un nr.de 13 de membrii şi 28  animale şi are ca scop sprijinirea directă a crescătorilor de taurine asociaţi, pentru accelerarea ritmului de ameliorare numerică a efectivelor de animale, prin introducerea în zonă a reproducţiei dirijate, cu accent pe însămânţarea artificială, colaborând cu instituţii specializate în acest sens.                                             Organul suprem de conducere al ACT este Adunarea generală a crescătorilor de taurine şi are în componenţă toţi crescătorii de taurine din comună, membrii ai asociaţiei. Consiliul Director al ACT este format din 5 membrii din asociaţie aleşi în mod democratic de Adunarea Generală şi cuprinde un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar şi doi membrii.

            b) Asociaţia AGROSTARULUI “, cu sediul în comuna NOSLAC asa,, str. Principală, nr. 1, judeţul Alba, s-a constituit în baza Legii nr. 1/2000, la data de 9 decembrie 2003, pe durată nedeterminată. Cuprinde un nr. de 11 membrii cu drepturi depline şi o suprafaţă de 71,73 ha                    Echiparea tehnică a comunei

            A. Canalizare, apă, gaze, energie elctrică  În comuna Noslac exista sistem centralizat de alimentare cu apă,  care deserveşte  toate familiile şi instituţii publice. În rest există instalaţii de apă potabilă individuale, provenite de la fântâni sau izvoare, majoritatea gospodăriilor având baie proprie. Nr. de familii care nu deţin instalaţie de apă potabilă şi care se aprozionează de la distanţe mai mari este  redus. În satul Noslac există o staţie de tratare a apei, care alimentează cu apă potabilă comuna Noslac. Apa potabilă din localitate este de bună calitate, provenind din sistem centralizat judetean.

Dintr-un total de 819 gospodării individuale, 819 deţin instalaţie electrică.         

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare în comuna Noslac, aceasta lipseşte cu desăvârşire. Deasemenea nu există staţie de epurare a apei în apropierea comunei

B. Reţea de distribuţie a gazului metan exista in toate satele componente majoritatea gospodariilor fiind racordate..

            C. Telefonie şi televiziune  În comuna Noslac  numărul abonaţilor tv la televiziunea publică este de 720  familii, exista un nr. de 250 abonati cablu TV.

În ceea ce priveşte telefonia, aceasta a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare puternică, datorită reţelelor de telefonie mobilă. La ora actuală în localitate, în proporţie de 30 % există în. Un nr. de 70 de gospodării şi 3 instituţii beneficiază de serviciile radio – telefoniei, care are avantajul că poate fi instalată până pe cele mai îndepărtate dealuri ale comunei.  Telefonia fixă se regăseşte în 89 gospodarii ale comunei şi în alte 3 instituţii.                                

C. Accesul la căile de transport. Comuna Noslac este traversată de drumul judetean  Dj 107 care face legatura cu orasul Ocna Mures.

  • Drumul judetean Dj 107 G este asfaltat in proportie de 90 %
  • Drumurile comunale sunt pietruite si in stare buna de circulatie

Aspecte socio – culturale  ale comunităţii

A.           Administraţia publică locală.

a)            Consiliul Local NOSLAC :

·                                      Numărul de consilieri locali, potrivit legii:11

·                                      Sexul: 10 masculin; 1 feminin

·                                      Aparteneţa politică actuală: 1 consilieri PNL, 2 consilieri PSD; 1 consilier independent; 2 consilieri UDMR; 5 consilieri PD; Ocupaţia de bază: 2 ingineri, 1 profesor, 1 administrator, 1 şef district silvic, 1 conducător auto, 1 asistent personal, 1 întreprinzător particular, 1 pensionar

b)            Primăria comunei NOSLAC :

Primar – jr. VINTELER SILVIU :

-                     naţionalitatea : român

-                     funcţia : demnitar public

-                     ocupaţia: jurist

-                     data alegerii: iunie 2004;  apartenenţa politică : PD

Viceprimar – SZILAGY ARPAD – OTILA :

-                     naţionalitatea: maghiara

-                     funcţia: demnitar public

-                     ocupaţia: electromecanic

-                     data alegerii: iunie 2004 ; apartenenţa politică: UDMR

Aparatul propriu al primăriei:

-                     secretar – 1

-                     consilier achizitii publice si urbanism si -1

-                     referent casier – 1

-                     referent agent agricol – 1

-                     referent impozite şi taxe – 1

-                     referent contabil – 1

-                     guard – 1

-                     sofer  – 1

-                     asistenţi personali ai persoanelor cu handicap  - 7